recenzie

Toate articolele etichetate recenzie

Recenzie: Privilegiul de Zoey Dean

S-a publicat 06/09/2018 de Rodica Mihaela

recenzie

Atunci cand am ales aceasta carte de pe Libris.ro stiam exact in ce ma bag si mai stiam ca va fi lectura de vacanta perfecta asa ca pot spune ca am ales-o in cunostiinta de cauza. Si bine am facut pentru ca Privilegiul e o carte pe care iti face mare placere sa o citesti atunci cand vrei sa evadezi din cotidian si sa te relaxezi. E povestea Cenusaresei reinventata si mult, mult mai actuala decat orice ati vazut s-au citit pana acum.

Privilegiul iti ofera prilejul de a patrunde in lumea celor bogati fara sa trebuiasca sa investesti in imaginea ta sau sa pari ceea ce nu esti asa cum a trebuit sa faca Megan Smith atunci cand s-a trezit fara job, cu o groaza de datorii si a fost obligata sa devina meditatoarea unor gemene foarte bogate si rasfatate de soarta, fara nimic in cap in afara de petreceri si baieti.

S-au poate aparentele insala? Poate ca dincolo de aparente se ascunde altceva? Insa Megan Smith trebuie sa se dea ea insusi drept o fata bogata ca sa poata patrunde in aceasta lume exclusivista si mai ales ca gemenele Baker sa o ia in considerare si sa o trateze ca fiind una dea lor. Dar cum va face asta fara bani si fara relatii veti afla doar citind cartea.

Iar finalul e unul surprinzator pentru ca in scena apare si Printul, cel care o iubeste sincer dar nu mai are incredere in ea dupa ce descopera ca a patruns in lumea lui cu un scop: acela de ai deconspira, pregatita sa calce pe cadavre pentru a avea o sansa la o cariera in jurnalism, o sansa reala de data asta. Dar cum spuneam si mai devreme si o repet, aparentele insala asa ca veti descoperii o alta Megan, una care cred ca o sa va placa.

Mie una mi-a placut mult de tot cartea scrisa de Zoey Dean, dupa care s-a facut serialul de televiziune Privilegiul pe care l-ati putut urmari si la noi pe Pro Cinema. Eu nu l-am vazut dar acum dupa ce am citit cartea, daca l-ar mai da o data m-as uita.

Tot pe Libris gasiti si romanul Hollywoodul e ca un liceu de fite de aceeasi autoare.

Voi ce carti ati mai citit in ultima vreme? V-a ramas vreuna in minte pe care mi-ati putea-o recomanda?

Reclame

Recenzie: Cum m-am lasat de gandit de Hannes Stein

S-a publicat 29/08/2018 de Rodica Mihaela

recenzie de carte

Atunci cand am vazut aceasta carte pe Libris trebuie sa recunosc ca mi-a atras atentia prin titlul bine gandit si ca am avut mari asteptari de la ea, asteptari care mi-au fost inselate, fiindca eu nu-mi doream sa nu mai gandesc deloc ci sa gasesc in carte niste solutii amuzante si practice ca sa imi mai potolesc mintea prea analitica, dar in loc de asta m-am ales cu o mare plictiseala si cred ca o sa-i urmez sfatul autorului si o s-o folosesc la gratar pe post de material pentru foc.

Cum m-am lasat de gandit se vrea a fi o carte extrem de ironica dar pe mine aceste ironii nu m-au prins deloc, ba din contra m-au plictisit de moarte si nu am rezistat pana la final asa ca m-am oprit din citit la ultimele 10 pagini, atunci cand autorul batea din nou campii cu gratie.

O sa redau aici cateva pasaje din carte pentru ca voi sa va dati seama daca acest gen de lectura vi se potriveste sau nu:

„Prin gandire iti distrugi sansele unei cariere” S-au cel putin asa credea poetul chinez Su Tung-po care atunci cand s-a nascut fiul sau a scris urmatoarele versuri:

Familii, cand vi se naste un copil

Va doriti sa fie inteligent.

Eu cel care prin inteligenta

Mi-am distrus intreaga viata

Nu pot decat sa sper ca fiul meu

Se va arata

Nestiutor si incet la minte.

Caci asa va avea o viata linistita

De ministru in cabinet.

„Gandirea duce la plictiseala”.

„Stramosii nostri parosi, dupa ce au fost alungati din pomii paradisului, au inceput sa-si framante capatanile lor de maimuta. Si la ce a dus toata osteneala asta in zece mii de ani de istorie a omenirii? La genocid, supe la pachet si nesfarsit tarait de celulare”.

Astfel cine evita sa-si mai striveasca mintea nu renunta la nimic. Dimpotriva, chiar are de castigat:

Putere

Bogatie

Liniste interioara

Incredere in sine

Curaj

Respect de sine

Sanatate

Sex

In incheiere sunt tare curioasa daca ati citit aceasta carte si daca sunteti de acord cu spusele autorului sau nu.

Pana atunci va indemn sa scrieti cu ruj pe oglinda din baie: Femeia aceasta are intotdeauna dreptate. 🙂 Si sa profitati de transportul gratuit prin curier rapid ca sa va cumparati de pe Libris.ro cartile care va plac. Mai aveti doar 15 ore la dispozitie.

Recenzie: Tot ce nu ti-am spus de CELESTE NG

S-a publicat 23/07/2018 de Rodica Mihaela

cartea anului pe Amazon

„Lydia e moarta. Dar ei inca nu stiu asta.”

Cand am vazut coperta cartii Tot ce nu ti-am spus pe Libris.ro mi-am spus ca trebuie sa o citesc fiindca imi amintea de cantecul Lidiei Buble: Si ma scufund sub apa, sa nu te mai aud niciodata…

Stiu ca fac asocieri stranii dar nu regret ca am ales cartea asta pentru ca e o carte plina de lectii de viata, de invataminte despre cat rau pot face cuvintele nerostite.

Tot ce nu ti-am spus este povestea unei familii mixte formata din iubire, din convingerea ferma ca dragostea poate invinge orice chiar si diferentele rasiale, dar in America anilor 70 lucrurile nu stateau deloc asa.

„Uneori, aproape ca uitai: uitai ca nu arati ca toti ceilalti. In clasa, la farmacie sau la supermarket, te simteai ca un anonim din multime. Uneori nu te gandeai deloc la asta. Dar alteori o observai pe fata de vizavi uitandu-se, pe casiera uitandu-se, pe farmacist uitandu-se si te vedeai pe tine insuti reflectat in ochii lor: distonant. Si de fiecare data cand te vedeai din afara, asa cum te vad altii, iti aduceai iar aminte.”

Atunci cand frumoasa Marilyn, americanca tipica, blonda cu ochi albastri la cunoscut pe James Lee pe atunci profesorul ei, a fost cucerita de timiditatea, seriozitatea si de infatisarea lui exotica si s-a indragostit de el fara scapare, chiar daca ea avea alte visuri inainte sa-l cunoasca, visuri marete, vroia sa devina doctorita si putea pentru ca era foarte inteligenta si curajoasa. Dar mai apoi s-a casatorit, a ramas insarcinata si visul ei de a deveni medic a fost inabusit intr-un ungher, pana intr-o zi cand avea deja doi copii: pe Nath si pe Lydia si se saturase sa fie gospodina tipica din suburbii, care gateste, spala si are grija de copii asteptand sa vina barbatul acasa, asa ca si-a luat cateva lucruri si a plecat pur si simplu, chiar daca o durea inima, dar isi dorea prea mult sa isi reia visul de acolo de unde il abandonase in urma cu 8 ani.

Insa Providenta avea alte planuri in privinta ei asa ca Marylin este nevoita sa se intoarca acasa, dar de ce si cu ce pret, veti afla doar citind cartea.

Dar aceasta carte nu este despre Marilyn asa cum ati putea crede la prima vedere ci despre Lydia asupra careia Marilyn isi proiecteaza toate visurile si sperantele ei spulberate fara sa-si dea seama ca pune pe umerii ei mici o povara mult prea mare, o povara pe care Lydia nu si-o doreste dar o accepta de frica de a nu fi parasita din nou de mama ei.

Si de aici incepe si se termina totul! Din lipsa de comunicare, din sperantele desarte ale adultilor, din visurile pe care ei le-au abandonat sau nu au avut curajul sa le urmeze si pe care acum le proiecteaza asupra copiilor fara sa se gandeasca la consecinte.

Dar acestea vor veni si vor fi dureroase, destabilizatoare si greu de indurat. Insa finalul e unul neasteptat.

Voi ati citit cartea? Ce mai cititi zilele astea? Daca sunteti in cautare de carti interesante gasiti unele foarte faine la reducere in categoria Beletristica.

Recenzie: Ultimul om bun de A.J. KAZINSKI

S-a publicat 17/06/2018 de Rodica Mihaela

recenzie de carte

In Vechiul Testament exista o legenda: pe pamant traiesc treizeci si sase de oameni buni care ne pazesc. Fara ei umanitatea ar disparea. Dar acesti oameni buni nu stiu ca ei sunt cei alesi.

Atunci cand am ales romanul Ultimul om bun stiam ca o sa-si placa fiindca sunt o mare fana Dan Brown, Tom Egeland, Philipp Vandenberg s.a.m.d, dar nu ma asteptam sa fie atat de bun incat sa vreau sa mai citesc si alte carti scrise de A.J. Kazinski.

Asa cum ati inteles deja din introducere este o alta carte care abordeaza o tema religioasa controversata si anume: Mitul „Oamenilor drepti ai lui Dumnezeu” despre care Dumnezeu i-a povestit lui Moise si i-a spus ca va trimite pentru fiecare generatie cate 36 de oameni drepti care ne vor ocroti si ca fara ei omenirea va pieri.

Ce se intampla insa atunci cand cei 36 de oameni drepti raspanditi pe intreg pamantul incep sa moara? O sa spuneti bine, dar daca nu stim care sunt de unde stim ca ei mor si nu oameni obisnuiti. Pentru ca fiecare dintre cei drepti are pe spate un semn ca un tatuaj, atunci cand sunt gasiti fara viata in diverse colturi ale lumii si acest „tatuaj” reprezinta un numar scris in toate limbile pamantului, pe care insa foarte putini oameni il pot descifra si sunt si mai putini cei carora le pasa de ce se va intampla cu omenirea daca oamenii buni dispar cu totii.

Printre ei se afla Niels Bentzon un politist cu experienta care a invatat sa negocieze cu sinucigasi si criminali deopotriva si care sufera de depresie si nu poate merge mai departe de propriul oras Copenhaga si de Hannah Lund cercetator, care si-a pierdut fiul de curand si s-a izolat in lumea ei. Dar moartea oamenilor drepti incepe se aiba sens atunci cand Hannah descopera ca ei au cateva lucruri in comun si ca toti au facut fapte bune si sunt perceputi ca oameni buni.

Si lucrurile se complica atunci cand numarul celor care au murit ajunge la 35 si a mai ramas doar unul si daca el moare, atat omenirea cat si Dumnezeu vor pieri.

Dar care sunt sansele ca el sa fie gasit la timp cand conform oamenilor de stiinta noi nu cunoastem decat 4% din materia care exista in Univers in timp ce restul de 96% ne este complet necunoscut si cu toate astea ne comportam ca niste mici zei care stim totul, ne comportam ca si cum necunoscutul nu exista. Dar exista.

Cine e ultimul om bun si ce se va intampla cu el veti afla doar citind aceasta carte. O gasiti pe Libris.ro.

 

Recenzie: Forma apei de Andrea Camilleri

S-a publicat 15/03/2018 de Rodica Mihaela

Forma apei e primul roman din seria Comisarul Montalbano, care cuprinde mai multe romane, unele dintre ele netraduse inca in limba romana, serie pe care eu am citit-o aleatoriu pana cand mi-am dat seama ca e numerotata, dar cazurile nu au legatura intre ele asa ca ma bucur ca nu am mers pe firul apei cum se spune, pentru ca, daca faceam asta nu cred ca azi as mai fi atat de indragostita de comisarul Salvo Montalbano, fiindca acest roman desi este scris in stilul caracteristic al lui Andrea Camilleri, dezvaluie dedesubturile unor asasinate politice, iar pe mine politica nu ma pasioneaza.

Atunci cand inginerul Luparello este gasit mort si cu pantalonii in vine, la stana, un loc rau famat, care nu are nimic dea face cu plaiuri mioritice ci e un bordel in aer liber, tinut de Gege, un prieten al comisarului Montalbano, toata lumea incepe sa puna intrebari dar in acelasi timp se fac mari presiuni ca sa se musamalizeze cazul, pentru ca inginerul Luparello este unul dintre marii oameni politici ai vremii si un om foarte respectat si temut in Sicilia, un om care toata viata lui a actionat cu mare grija si a condus partidul si tara din umbra iar acum era la apogeul carierei sale.

Ce cauta inginerul Luparello la stana si in ce imprejurari survenise moartea lui era o intrebare aflata pe buzele tuturor dar doar un singur om stia raspunsul -comisarul Montalbano, care cu propriile lui metode a aflat totul despre inginerul Luparello si inclinatiile sale ambidextre. La noi ambidextru inseamna ca o persoana isi poate folosi la fel de bine ambele maini sau picioare, dar termenul se mai refera in mod impropriu si la cineva care isi poate folosi organul sexual ca sa se distreze atat cu femei, cat si cu barbati.

Si chiar daca totul pare simplu la prima vedere, nu e deloc asa, pentru ca forma apei se schimba, ia forma vasului in care e turnata, la fel cum acest caz ia o noua turnura atunci cand avocatul Rizzo, succesorul lui Luparello, este gasit si el asasinat.

Totul pare o reglare de conturi a Mafiei, dar comisarul Montalbano, nu se lasa convins de aparente si chiar daca are momente cand simte nevoia „sa frece tiparu`”o expresie care ii place si care insemna sa dea roata prin casa fara un scop precis, ocupandu-se de lucruri inutile, mintea lui nu ia pauza niciodata!

Va indemn sa cititi acest roman, pe care il gasiti pe Libris, de fapt sa cititi toata seria, pentru ca o sa va placa stilul comisarului Montalbano si o sa aflati multe vorbe de duh si retete apetisante, dar in acelasi timp o sa va indragostiti de Sicilia si o sa vreti sa o vedeti cu ochii vostri.

Voi ce carti ati citit in ultima vreme?

P.S. Nu pot sa inchei acest articol fara sa va spun despre Târgul Internațional de Carte și Muzică Libris, care va avea loc in perioada 22 – 25 martie 2018 in Aula Universității Transilvania din Brașov. Eu am fost anul trecut acolo si am gasit carti faine la preturi foarte bune.

Recenzie: De ce traiesc mai mult oamenii fericiti de Jordi Quoidbach

S-a publicat 01/03/2018 de Rodica Mihaela

Ce alt martisor mai frumos v-as putea oferi azi decat recenzia unei carti despre fericire. Acea fericire dupa care alergam toti si de cele mai multe ori nu ne dam seama ca am gasit-o deja si ca a fost mereu cu noi, in noi.

De ce traiesc mai mult oamenii fericiti este o carte scrisa de Jordi Quoidbach(cine poate sa-i pronunte numele fara sa greseasca are toata stima mea), care este doctor in psihologie si studiaza fericirea la Harvard. Stiu ca nu va vine sa credeti ca fericirea a ajuns o stiinta studiata in scoli, dar asa este!

Este o carte foarte amuzanta, e ca o pastila de buna dispozitie in zilele mohorate si ploioase, atunci cand incetezi sa vezi partea buna a lucrurilor.

Din ea aflam ca fericirea depinde doar de noi si ca nu e atat de greu de atins pe cat tindem sa credem, atunci cand ne comparam cu ceilalti.

Cercetatori de toate nationalitatile au aflat foarte multe lucruri interesante despre fericire, pe care ni le-au dezvalui prin intermediul acestei carti, care te binedispune numai cand o vezi.

Dar hai sa va dezvalui cateva secrete din ea, ca un cadou de martisor:

  • fericirea este o combinatie formata din multe emotii pozitive, putine emotii negative si un sentiment ridicat de satisfactie a vietii
  • exista chiar si o formula a fericirii de care trebuie sa tinem cont daca ne dorim sa fim mai fericiti si ea arata cam asa: Fericire=Pozitiv supra Negativ > sau egal cu 2,9 supra 1, adica avem nevoie de 3 lucruri pozitive pentru unul negativ ca sa ne simtim fericiti.
  • cei mai fericiti oameni din lume traiesc in Puerto Rico si Mexic, iar Romania se afla abia pe locul 73 in acest top
  • in tarile occidentale oamenii se raporteaza doar la sine si se gandesc doar la fericirea personala in tip ce in culturile asiatice oamenii se raporteaza la comunitate
  • Am hotarat sa fiu fericit fiindca e bine pentru sanatate” spunea Voltaire si mare dreptate avea. Cultivandu-ti fericirea, iti maresti sansele de a muri cat mai tarziu posibil…sanatos tun!
  • ” Pentru frumusete nu exista un fard mai bun decat fericirea” si asta nu am spus-o eu ci contesa de Blessington si avea in mod vizibil dreptate, pentru ca atunci cand zambim devenim mai atragatoare si mai usor de suportat asa ca nu uitati sa zambiti azi, pentru ca „un zambet costa mai putin decat electricitatea, dar da atat de multa lumina.”
  • fericirea partenerilor nostri ne poate face pe noi nefericite desi invers nu se aplica. Conform studiilor barbatii nostri nu ar trebui sa fie mai fericiti decat noi in relatie 🙂
  • oamenii fericiti sunt mai altruisti si mai implicati in problemele comunitatii
  • fericirea se raspandeste in retelele sociale astfel incat daca prietenii tai sunt fericiti s-au nefericiti, se ia,  asa ca ai grija cu cine te insotesti.
  • banii aduc fericirea dar intr-o masura mult mai mica decat sexul, asa ca nu plangeti daca n-ati castigat la loto. 🙂
  • intre 65 si 85 de ani suntem cei mai fericiti si mai satisfacuti de existenta noastra, poate pentru ca devenim mai intelepti.
  • Love, love, love…all you need is love! Relatiile infloritoare ne fac fericiti! Dar pentru asta avem nevoie de comunicare, sa ne bucuram de reusitele partenerului de viata si sa face impreuna cat mai multe lucruri noi.

Si ca o concluzie trebuie sa va spun ceea ce stiti deja: ca muzica prietenii si cadourile ne fac fericiti asa ca trebuie sa profitam cat mai des de ele.

Daca vreti sa aflati si alte lucruri despre fericire din aceasta carte si sa completati cateva teste ca sa vedeti unde va situati pe scara fericirii, o gasiti pe Libris.ro.

Acum vreau sa aflu daca sunteti de acord cu cercetatorii sau nu si daca va plac cartile de dezvoltare personala?

Recenzie: Necunoscutul de Sandra Brown

S-a publicat 26/02/2018 de Rodica Mihaela

Sandra Brown a fost scriitoarea mea preferata in adolescenta si cea din cauza careia imi luam avertismente la ora de lucru manual, atunci cand in loc sa fac lucruri utile gen: cusut, crosetat, etc, eu preferam sa citesc pe sub banca romanele scrise de ea.

Si imi mai amintesc cu placere, cum fiind mai mare decat copii de pe scara si printre putinele care aveam acces la carti de genul asta subliniam pasajele fierbinti din carte si cand ma intalneam cu baietii de pe scara ii puneam sa le citeasca in gand si repede ca sa nu ii prinda parintii. Cred ca fara sa stiu incercam sa fac educatie sexuala. 🙂

Dar timpul a trecut si mi-am schimbat gusturile in privinta lecturii asa ca multi ani nu am mai citit nici o carte scrisa de Sandra Brown si acum mi s-a facut dor asa ca am intrat pe Libris si am ales Necunoscutul…

Si bine am facut, pentru ca este o carte exact asa cum imi place mie, plina de suspans, erotism si actiune, de la prima pana la ultima pagina.

Doctorita Emory Charbonneau pare a avea totul: e respectata si iubita de colegi si pacienti deopotriva, e bogata, are un sot chipes, e generoasa si ambitioasa, organizeaza numeroase evenimente caritabile pentru cei mai putini norocosi si e pasionata de maratoane, asa ca atunci cand dispare in muntii in timpul unui antrenament toata lumea o crede moarta, dar nimeni nu stie ce s-a intamplat cu adevarat pentru ca vie s-au moarta, pare sa fi disparut fara urma.

„Emory simtea durere in tot corpul. Ori de cate ori tragea aer in piept o fulgera cate un jungi. Frigul crud ii intepa fata in locurile in care pielea era expusa. Invingerea durerii nu era insa decat o chestiune de vointa, de disciplina. Iar ei i se spusese ca avea si una si alta. Din plin. Ba chiar in exces. Doar pentru asta facuse atatea antrenamente chinuitoare. Putea sa o faca. Trebuia.”

„Cu forte reimprospatate de hotarare si de teama…inteti ritmul. Dintr-odata, in umbrele intunecate ale padurii din jur se starni un fosnet, urmat de o miscare a aerului din spatele ei. Inima i se stranse, presimtind dezastrul, insa nu avu timp sa reactioneze inainte ca nenumarate proiectile de durere sa-i explodeze in cap.”

Ce s-a intamplat cu Emory acolo in padure? Cine avea motive sa-i doreasca moartea? Veti afla raspunsurile doar citind aceasta carte. Uneori Necunoscutul e mai rau decat orice cosmar pe care ti l-ai putea imagina.

Voua va plac cartile Sandrei Brown? Ati citit romane de dragoste in ultimul timp?