Astăzi (10 aprilie 2018)…e zi de sarbatoare, a treia zi de Pasti si noi continuam in acelasi mod in care am inceput…relaxati, fiindca cuvantul de ordine al acestor sarbatori a fost relaxarea, incarcarea psihica si spirituala. Si urmeaza momente la fel de frumoase.
Afară…e soare si frumos, acum se simte cu adevarat ca a venit primavara si chiar daca vremea pare sa joace prinsea cu noi, ne bucuram de soare si mergem la plimbare.
Ce am mai facut…am participat la un eveniment care mi-a mers la suflet: Festivalul Gloria Domini, unde am avut parte de concerte extraordinare pentru care sunt recunoscatoare. Corul ASTRA si Grupul Vocal Anatoly au fost senzationali.
Am fost cu Dragos la doua filme de animatie care ne-au placut foarte mult: Early Man si Aventura piticilor. Vi le recomand, daca aveti copii mici si nu numai. Si ne-am plimbat mult prin oras, in lung si-n lat.
Treaba cu doctorii nu a mers asa cum mi-am imaginat eu si asta nu a facut altceva decat sa tergiverseze unele planuri pe care le aveam, dar nu poate fi totul bine si frumos, nu? Sau poate?
Un lucru plănuit pentru săptămâna viitoare…sa ma plimb la fel de mult si sa il duc pe Dragos la tuns, ca ia crescut parul.
Ce mai meșteresc eu…am inceput cursul de engleza intermediar de la Eurocor si ma bucur foarte mult, chiar daca nu am avut timp sa invat mai nimic din el, fiindca Dragos e in vacanta.
Am descoperit…ca sufar de agorafobie – frica de multime acum ca am scapat de arachnofobie-frica de paianjeni.
Sunt recunoscătoare…pentru plimbarile lungi si pentru momentele linistite de care am avut parte in ultima vreme.
Mă gândesc…la zilele care vor veni mi-am dat seama ca vremea regretelor a trecut si ca fiecare etapa din viata are provocarile ei.
Aștept/sper…sa se miste lucrurile un pic mai repede si in directia buna.
Coltul lui Dragos…a fost in vacanta asa ca am petrecut tot timpul impreuna. A reinceput sa mearga cu bicicleta fiindca i-am luat cauciucuri noi si in fiecare zi vrea la plimbare cu masina. S-a domnit. 🙂
Fotografia preferata…am ales un colaj graitor cred eu!
Jurnalul iubirii 
Urat cu agorafobia asta. Si eu o am. S-a declansat acum vreo 12 ani, nu stiu de ce, si de atunci nu scap de ea si de atacurile de panica. oricum e bine ca nu te izolezi si ca iesi in lume. E cel mai bun tratament.
La mine se manifesta ciudat fiindca eu de obicei merg in locuri aglomerate si nu am treaba, dar de data asta era un loc de agrement cu foarte multa lume si am simtit ca vreau sa fug de acolo cat mai repede.