Afară…e frig si ninge. In sfarsit s-a asternut si covorul de zapada pe care mi-l doream de Craciun, dar mai bine mai tarziu decat niciodata.

Am inceput anul bine…sarbatorind si am de gand sa-l continui asa chiar daca vestile aflate mi-au mai temperat un pic entuziasmul inceputului de an si m-au facut sa-mi dau seama ca cel mai important este ca anul asta sa fim sanatosi cu totii altfel orice planuri am avea, nu mai conteaza.

Ce am mai  facut…luna decembrie a stat si ea sub semnul sarbatoriri si a evenimentelor legate de Craciun si a fost o luna plina.

Am fost cu mic cu mare la Gala Centenarului Marii Uniri, atat la scoala la Dragos, cat si la Teatru Sica Alexandrescu si am avut parte de momente incarcate de emotii, care ne-au umplut sufletul de mandrie si ne-au reamintit ca omul sfinteste locul.

I-am dus ghetele lui Dragos la Coresi sa i le umple Mos Nicolae si a fost foarte incantat de cadourile primite. La fel de bucuros a fost ca au venit nana si cu nanu in Romania, impreuna cu fetele, chiar daca nu au apucat sa se vada prea mult, pentru ca timpul a trecut foarte repede si cu totii aveam multe de facut si de vazut.

Un eveniment foarte frumos, de suflet a fost si Foarfecatiunea– organizata pentru copii din centrele de plasament din judetul Brasov. Ne-am tuns cu totii, chiar daca nu aveam nevoie, dar era pentru o cauza buna.

Am vazut foarte multe filme de Craciun luna asta, pot spune ca a fost pentru mine un adevarat maraton al filmelor de Craciun si mi-au placut foarte mult. Cred ca o sa repet experienta si la anul.

Dragos a avut o mica petrecere la scoala, unde a venit Mosul, am mancat prajituri si am facut impreuna ornamente de Craciun. Era cat pe ce sa nu mergem din cauza fobiei lui pentru baloane, dar doamna invatatoare a rezolvat totul si a renuntat la baloane. Nu degeaba o iubesc copii. 🙂

Anul asta s-a organizat din nou Secret Santa, de care imi era dor si impreuna cu prietenii de la Asociatia Sf. Haralambie, am avut parte de o seara frumoasa, cu colinde, pizza, cadouri si voie buna.

Am fost si la Gala SuperBlog 2018 din Poiana Brasov, o gala cu mari emotii, fapte bune si oameni frumosi si m-am simtit bine, doar ca am fost foarte emotionata atunci cand a trebuit sa vorbesc in fata tuturor si toti pareau ca se cunosteau intre ei. A fost o experienta frumoasa, mai ales ca imi propusesem sa imi depasesc fobia de a vorbi in public si am tinut expres sa particip la Gala si la Festivalul de poezie ca sa scap de trac. Nu am scapat asa ca anul asta voi continua sa-mi lansez eu mie, noi provocari.

Pentru ca il iubim atat de mult am fost sa-l vedem pe Mos Craciun si la Pizzeria Bada Bing, un loc tare drag noua.

Impreuna cu prietenii ne-am hotarat sa sarbatorim Craciunul cum se cuvine, cu un film de animatie la Cinema One: Mos Craciun in misiune, un film foarte frumos, plin de magie.

Dupa care au urmat doua petreceri de Revelion ca sa incheiem anul cu bine: una la Hostel Piatra Craiului -Zarnesti, cu dans, karaoke si voie buna si cealalta la prieteni buni, in acelasi ton. Cuvantul magic al sfarsitului de an a fost Karaoke, unde noi am cantat in trei piesa Te iubesc de la Directia 5, dupa vreo 8 ani in care nu mai cantasem la karaoke.

Un lucru plănuit pentru săptămâna viitoare…sa imi iau un parfum nou, care sa-mi inmiresmeze tot anul 2019.

Ce mai meșteresc eu… am scris o poezie si am inceput un jurnal nou numit: Un an din viata mea.

Am descoperit…ca zilele trec mai usor atunci cand privesti partea buna.

Sunt recunoscătoare…pentru anul care a trecut si pentru cel ce se asterne in fata mea, pe care abia astept sa-l umplu cu trairi, calatorii, zambete, inspiratie si ceva bani, ca anul asta mi-am propus(a cata oara?) sa scap de datorii, sa fiu mai putin cheltuitoare, sa economisesc si pentru asta mi-am luat doua pusculite. 🙂

Mă gândesc…la cadouri(de ziua mea, de data asta). Mi-am cumparat unele in avans, ca sa fiu sigura. 🙂

Aștept/sper…sa incep sa repar lucrurile de prin casa.

Coltul lui Dragos…e in vacanta si nu ar prea vrea sa inceapa scoala, chiar daca acum nu gaseste copii cu care sa se joace. I-au placut atat de mult sarbatorile incat nu vrea nici sa desfacem bradul.

Fotografia preferata…

Sursa foto: Petrica Lascu, caruia ii multumim!