Afară…parca vrea sa vina vara. 🙂

Ce am mai  facut…am sarbatorit 1 Mai alaturi de prietenii de la Asociatia Sf. Haralambie la un picnic si un biliard in Poiana Brasov.

Nu puteam sa lipsesc de la Lavanda Fest 2025, din Parcul Titulescu, tocmai eu care sunt inebunita dupa mov. De data asta am plecat de acolo cu ulei de lavanda si ciocolata cu lavanda, si ne-am oprit pe Republicii la Michele Pub, pentru o portie de bruschete cu jambon si o portie de nachos.

Ne-am dus cu mic, cu mare sa sustinem echipa CSU Brasov la Campionatul national de baschet in fotoliu rulant, care a avut loc la Sala Carpati, acolo unde CSU Brasov ia intalnit/infruntat pe cei de la Salvia 2000 Cluj si pe cei de la CSC Sibiu, au castigat ambele meciuri si implicit titlul de Campioni nationali. Suntem mandri de voi!

Am fost la Cinema One sa vedem filmul Misiune imposibila – Rafuiala finala si Tom Cruise nu ne-a dezamagit nici de data asta.

Am facut cateva incursiuni culinare la Casa Boiereasca si la Kurry Kings(mancare indiana), in Magnolia, care are acum un Food Court foarte fain, unde am participat la Best of 90’s Day Party, cu muzica din anii „90” pe care chiar o stiam. 🙂

Am fost cu gasca de la Asociatia Sf. Haralambie la filmul Marea Pescuiala, o comedie romaneasca, care ne-a purtat prin Delta Dunarii, unde am admirat peisaje absolut superbe.

Am incheiat luna mai la festival, doar stiti cat de mult imi plac festivalurile, si nu puteam sa ratez Street Food Festival 2025 din Parcul Tractorul, mai ales ca Pepsi mi-a oferit un voucher cu care sa ma bucur de bunatatile din cadrul festivalului. Asa ca am profitat si am incercat mancare asiatica si greceasca(cred ca nu mai e un secret pentru nimeni ca ador Grecia).

Un lucru plănuit pentru săptămâna viitoare…sa ies la vanatoare de buletine. 🙂

Ce mai meșteresc eu…nimic nou in afara de scris si de campaniile la care am avut norocul sa particip.

Am descoperit…ca toti avem fisuri, dar ca pe acolo intră lumina, asa cum spunea Ernest Hemingway.

Sunt recunoscătoare…pentru raspunsurile la rugaciuni si pentru fiecare zi cu soare.

Mă gândesc…cât de important este pentru viața mea să îmi aduc aminte că am foarte multe motive de mulțumire, pentru că am ajuns unde sunt acum datorită celor câțiva, nu sunt mulți, niciodată nu sunt mulți…oameni din jurul meu.

Aștept/sper…sa avem o vara frumoasa!

Coltul lui Dragos…a avut un proiect foarte fain la scoala, in care trebuiau sa faca echipa si sa filmeze o situatie de viata, gen Lectii de viata si a iesit un filmulet foarte fain. Sunt mandra de „baiatul din chibrite”, care o sa apara si in filmul documentar Kastelanii, produs de Luna Film.

Tot el mi-a facut si cel mai frumos compliment. Mi-a spus ca poate sa miroasa natura in parul meu. 🙂

Fotografia preferata…e de la Sala Carpati