dependenta

Toate articolele etichetate dependenta

Sunt shopaholica

S-a publicat 16/01/2015 de Rodica Mihaela

i-am-not-a-shopaholic-i-am-helping-the-economy-7

Buna, numele meu e Mihaela si sunt shopaholica…

Va suna cunoscuta fraza? Va recunoasteti in e? Atunci bine ati venit in club. 🙂

Nu stiu daca e de vina perioada reducerilor, vremea rece de afara, plictiseala sau vorba psihologilor, vreau sa umplu niste goluri din viata mea, dar un lucru e sigur, am devenit dependenta de cumparaturi.

Imi place tot ce e colorat, nou, de firma! Si nu pentru ca as fi vreo fitoasa, dar imi place sentimentul de a pune mana pe lucruri care pana acum mi-au fost interzise, inaccesibile.

De umplut cu siguranta nu umplu nimic, poate doar dulapul, dar cu siguranta golesc ceva: cardurile si portofelul. Mi-am propus sa ma opresc, sa fac economii, dar apar mereu noi si noi tentatii. Si dupa cum a inceput anul, nu cred ca o sa duc la bun sfarsit rezolutiile de final de an, doar daca reusesc sa nu mai cumpar nimic. Dar cum sa fac asta?

Unde fac cumparaturi de obicei? Cel mai mult cumpar online pentru ca imi e la indemana. Am cumparat cosmetice de la Elf, haine de pe Ebay, Sheinside, Kurtmann.

Voi cum reusiti sa faceti economii, daca reusiti. Daca nu, care sunt magazinele voastre preferate?

Sunt dependenta

S-a publicat 11/10/2013 de Rodica Mihaela

tentatii

Totul a pornit de la un film pe care l-am vazut zilele trecute: Tentatii irezistibile , care vorbeste despre dependenta,tentatii si cat de greu e sa le rezisti , intr-o comedie spumoasa care trateaza dependenta intr-o maniera plina de umor.

Dupa ce am vazut filmul mi-am dat seama ca da, sunt dependenta de doza mea de fericire dar imi place.

Buna, numele meu este Mihaela si sunt dependenta de….o bautura racoritoare care in trecut avea culoarea verde dar sa bronzat bine de tot intre timp:) Daca ar exista un astfel de grup pentru dependentii de ciocolata, bauturi racoritoare sau snacksuri as fi printre participanti chiar daca eu nu cred ca am cu adevarat o problema ,dar cei din jur nu par sa fie de aceeasi parere.

O sa va spun povestea mea dupa care voi puteti trage singuri concluziile.

M-am nascut in anul de gratie 1979 asa ca am prins o perioada buna din vremea impuscatului cand nu se gasea nimic in magazine asa ca tentatiile practic nu existau sau eventual veneau rar cu trenul intercity sa ne tulbure linistea cu gume Turbo, ciocolate rusesti si alte nebunii la care nu aveam acces.

Asa ca dupa „90” cand a aparut si la noi celebra bautura carbogazoasa m-am indragostit pur si simplu. Iubesc gustul , starea de bine pe care mi-o da, felul in care arata, totul. Asa ca am inceput sa o iau cu mine peste tot: la munca, la cursuri, in excursii, la prieteni, la film, la mare, in strainatate intr-un cuvant suntem nedespartite dimineata, la pranz si seara. Imi da o stare de euforie si de buna dispozitie inexplicabile ..as intelege efectul daca ar mai contine prafuri interzise dar au fost scoase in 1905 din reteta originala.

Cat am fost insarcinata nu am baut deloc nici un fel de bautura alcoolica sau racoritoare iar aceasta perioada a fost un adevarat chin pentru mine.

Recunosc sunt dependenta: am practic o doza rosie  atasata de mana ,cum zic ai mei, din care beau oriunde, oricand iar daca nu am bani si trebuie sa ma abtin sunt nervoasa, fara chef de viata si numar zilele, orele pana la urmatoarea doza. Si daca va intrebati cate pot sa beau intr-o zi ,raspunsul e 32 de doze.

Stiu ca se spune ca are acelasi efect asupra organismului ca si detergentul , ca americanii o folosesc ca sa curete petele de sange de pe autostrazi sau petele de grasime de pe haine dar nu-mi pasa atata timp cat eu sunt fericita si gura mea e fericita!

Acum astept sa vina Mosul si sa-mi aduca vreo doua baxuri pline de cutii rosii, ca e si bautura lui preferata, care la facut celebru!

Articol scris pentru SuperBlog 2013