Aceasta povestire se doreste a fi un pamflet pentru ca orice asemanare cu personaje sau fapte reale sa fie bine mascata(barbatii stiu de ce:).

Ion venea des acasa pe trei carari ,cand se crapau zorile, fara sa-i pese cat de putin ca atat nevasta cat si soacra ii tineau de fiecare data cate un perdaf lung cat o zi de post si din epitete ca : porc, betivan, pierde-vara, nu-l mai scoteau. Azi asa ,maine asa, pana cand intr-o dimineata satule de hazul lui sau hotarat sa-l invete ele minte si iau dat in cap cu un vatrai fierbinte. Nevasta il tinea si soacra ii tragea cate una de vedea stele verzi-albastre si se vaita de coaste. Asa ca Ion n-a mai indurat si sa repezit drept sub pat, sprintenel si vioi si cu coastele moi. Iar soacra furioasa ii striga sa plece din casa ,sa mearga unde a fost sau sa se jure ca va tine post .

Dar Ion furios nu se lasa mai prejos :

-Oi fi tu muma padurii si-ai reusit sa ma infurii ,striga el din adapost , dar nici sa n-aud de post. Esti femeie, sunt barbat si de ies acum de sub pat ,te bat mar si te las lata .

Deci ori pleci in lumea toata, ori ne imprietenim nitel si mai bem un paharel . Ca eu chiar si de sub pat, in casa mea sunt barbat.

-Mai Ioane, copil prost, nici n-ai vrut sa auzi de post, si te lauzi ca esti barbat, chiar de te ascunzi sub pat. Dar nevasta o sa-ti plece ,si-o sa treci pe hrana rece. Poti sa te calugaresti, „trufanda” nu mai primesti. Ca eu n-am fata de dat, dupa un betiv ratat. Care mi se da barbat, de sub masa sau sub pat.

Morala: Cu soacra sa nu te pui, ca e data dracului!