Asa cum v-am spus deja aici, continui aventura de vacanta pe urmele lui Peter Mayle cu noul roman Din nou in Provence, in care aflam cum si daca s-au adaptat sotii Mayle in Provence si cum vad viata acum, dupa un an petrecut departe de Anglia si de vechile lor obiceiuri.

Si pentru ca, scriitorul povesteste intotdeauna cel mai bine o sa folosesc un pasaj din carte ca sa redau viata protagonistilor, fara sa am pretentia ca am inteles-o pe deplin s-au ca e una perfecta, dar m-am regasit de multe ori in pielea turistilor pe care Mayle ii descrie atat de bine.

„-Ati inceput sa aveti aerul unor localnici. Nu stiu daca a fost o gluma, o insulta, sau un compliment, dar asa ne-a spus londonezul care a picat pe neasteptate si a ramas la masa de pranz. Noi nu ne dadeam seama ca ne-am schimbat, dar el era sigur, desi nu putea sa precizeze in ce fel anume. Cu cat ma gandeam mai mult la acest lucru, cu atat imi dadeam seama ca trebuie sa ne fi schimbat. Eu n-as zice ca am capatat aerul unor localnici, dar exista o multime de diferente intre stilul nostru vechi de viata si cel nou, iar noi nu am facut decat sa ne adaptam. N-a fost greu. Majoritatea schimbarilor din felul nostru de trai au avut loc treptat, intr-un mod placut, aproape imperceptibil. Si cred eu, toate schimbarile au fost spre bine.

Nu ne mai uitam la televizor. Nu a fost o decizie luata anume pentru a consacra mai mult timp activitatilor intelectuale; pur si simplu asa s-a intamplat.

Mancam mai bine decat inainte si probabil mai ieftin. Este imposibil sa stai catva timp in Franta si sa ramai imun la entuziasmul national pentru mancare. Poate ca ne-am schimbat dieta si modul de preparare a mancarii, intotdeauna cu ulei de masline, dar cert este ca amandoi am dat jos din greutate.

Chiar daca nu in mod deliberat, facem si mai multe exercitii fizice. In fiecare zi, pe orice vreme, mergem pe jos.

Zilele se scurg incet, dar saptamanile zboara. Noi masuram acum anul intr-un mod care are putin de a face cu calendarele si datele fixe.

Franceza noastra s-a imbunatatit, iar gandul de a petrece o seara intre francezi nu ne mai sperie, cum se intampla la inceput.

Aceasta, cel putin, este experienta pe care am trait-o noi. Evident, ea nu este universala. Nu o sa fim niciodata mai mult decat niste vizitatori permanenti in tara altcuiva, dar am fost bine primiti si suntem fericiti. Nici un fel de regrete, putine motive de nemultumire, multe bucurii.

Merci Provence”.

Ma bucur mult ca am citit aceste carti si abia astept noile intamplari ale lui Mayle, pentru ca m-au facut sa descopar o cultura si o regiune despre care nu stiam mai nimic in afara de faptul ca acolo exista culturi de lavanda si vin bun.

Daca vreti sa-l descoperiti si voi pe Mayle si implicit Provence-ul prin intermediul lui, il gasiti pe Libris.ro in sectiunea Beletristica.

Va plac astfel de carti? Daca nu va tenteaza acest roman puteti intra la sectiunea carti pentru copii, fiindca in acest weekend pe Libris.ro are loc Happy Weekend In Lumea Copiilor si puteti cumpara carti pentru copii si jocuri la reducere.