Atunci cand Raluca Gabriela Cincu, mi-a spus ca vrea sa-mi trimita cartea Sidoniei Dragusanu imediat dupa lansare, am fost foarte onorata si abia asteptam sa o descopar pe Sidonia si altfel decat in povestile pentru copii cum este cea despre care am scris asta vara aici.

Si nu am fost dezamagita pentru ca m-am regasit foarte mult in romanul Una din noi e de prisos, am regasit anii adolescentei mele pe care i-am petrecut la fel ca si Aurora, la internat, am regasit fiorii primei iubiri dar si dramele care la varsta aia frageda pareau un sfarsit de drum.

Mai mult decat atat, am fost foarte incantata ca fata Aurorei, poarta numele meu: Rodica, asta m-a facut sa ma simt personaj de roman.

Am citit scrisorile Aurorei catre Catrinel, cea mai buna prietena a ei, confidenta ei si persoana careia Aurora ii acorda cel mai mare credit, careia ii incredinta toata viata ei cu bune si cu rele, singura de altfel care stia si intelegea ce simte Aurora cu adevarat si chiar daca nu o aproba intotdeauna ii statea mereu alaturi in ciuda distantei si a preocuparilor diferite.

Aurora s-a indragostit pentru prima data, atunci cand era la inceputul vietii, tanara si frumoasa si a ales sa-i dedice cei mai frumosi ani din viata lui Sandu, un doctor fermecator, care nu a iubit-o si a parasit-o destul de repede pentru a se intoarce la marea lui dragoste.

Si cu toate astea el a ramas multi ani pentru Aurora, marea ei dragoste sau mai bine zis o obsesie pe care a intretinut-o voit multi ani si de care nu a scapat chiar daca s-a maritat cu un alt barbat si a avut un copil cu el. Pana intr-o zi cand a ajuns sa-i scrie lui Catrinel:

„E groaznic sa te simti deodata straina, sa simti chiar ca-i esti ostila omului pentru care ai tremurat, pentru care te-ai zbuciumat, care a fost toata viata ta ani de zile. E groaznic! Momentul asta de completa detasare este cel mai dureros din toata evolutia unei iubiri”.

Si atunci cand Aurora reuseste sa se desprinda in sfarsit de trecut si il gaseste pe barbatul vietii ei, razboiul ii desparte pentru ai scoate lui in cale o alta femeie care va fi pentru el ceea ce Aurora a fost pentru prima ei dragoste: femeia de prisos.

„Atunci am fost eu de prisos, acum a fost ea de prisos. In Univers, reteta echilibrului este probabil: pentru fiecare fericit, un nenorocit. In timp ce unii urca panta, altii o coboara. Apoi rolurile se schimba. Nu stiu de cate ori trebuie sa ne cedam locurile…Probabil, cat traim”.

Voi ati citit vreo carte scrisa de Sidonia Dragusanu? Daca nu o puteti descoperi aici, unde exista si un concurs in care puteti castiga o carte scrisa de Sidonia Dragusanu, la alegere. Tot ce trebuie sa faceti este sa trimiteti o scrisoare scrisa de mana pana pe 1 ianuarie 2020. Ce ziceti, acceptati provocarea? Eu ma apuc acum de scris scrisoarea pentru ca imi doresc cartea Moata, creata si grasu la bal, ca sa o donez unui copil.