Dragă părinte, copilul tău are nevoie să crezi în el. Mai mult decât are nevoie de bani, de grijă sau sfaturi. Nu are nevoie să faci lucrurile în locul lui, ci să-l provoci să le facă singur. Nu îl ajuta să faci tu alegerile, ci să-l îndemni să le facă după cum simte. Nu-i e de mare folos să-i netezeşti mereu drumul, ci să-i arăţi că are puterea de a se aşeza pe orice drum. Nu-i e util să-l critici mereu sau să-i dai tot felul de sfaturi despre cum ar trebui să fie, dar e inestimabil un cuvânt care îi dă putere şi îi aminteşte să aibă încredere în el. E incredibil câtă putere îi da iubirea ta.
Draga părinte, eşti cel care a facilitat venirea unui suflet aici, pe pământ. Aşa ai ales tu, nimeni nu te-a obligat. Sufletul acela nu vine de la tine, nu e al tău şi nu poţi decide ce drum să-şi aleagă. Sursa lui e Dumnezeu şi experienţa să pământeană este alegerea lui. Viaţa lui şi felul în care o trăieşte nu sunt responsabilitatea ta. Responsabilitatea pe care ţi-ai asumat-o este aceea de a mijloci venirea acelui suflet aici şi crearea spaţiului în care el să se vadă şi să se experimenteze. Iar pentru asta, e suficient să-l iubeşti şi să ai încredere mereu că Sursa lui e prezentă în tot şi toate, în fiecare parte din el şi în fiecare pas pe care-l face. Ajută-l doar
să-şi amintească asta. Nu trăi în locul lui, ai grijă de drumul tău, e la fel de preţios al lui. Ai grijă de sufletul, corpul şi mintea ta. Nu încerca să te realizezi prin el, nu-i pune în cârcă dorinţele tale. Ai grijă ca manifestările tale să fie din şi în iubire, nu din egoism. În felul acesta, şi copilului tău îi va fi bine.Dragă părinte, copilul tău, indiferent de vârstă, are nevoie să ştie că crezi în el şi că eşti acolo, indiferent ce alegeri face în viaţă. El are nevoie de iubire, nu doar când e în faşă sau când face primii paşi, ci şi după aceea. Indiferent unde merge, câţi ani are şi cu cine se însoţeşte. Indiferent ce drum alege în viaţa şi ce profesie îmbrăţişează, succesul său depinde, în mare măsură, de câtă încredere are în el. Iar asta tine, în mare parte, de câtă încredere a simţit că ai tu în el.
să-şi amintească asta. Nu trăi în locul lui, ai grijă de drumul tău, e la fel de preţios al lui. Ai grijă de sufletul, corpul şi mintea ta. Nu încerca să te realizezi prin el, nu-i pune în cârcă dorinţele tale. Ai grijă ca manifestările tale să fie din şi în iubire, nu din egoism. În felul acesta, şi copilului tău îi va fi bine.Dragă părinte, copilul tău, indiferent de vârstă, are nevoie să ştie că crezi în el şi că eşti acolo, indiferent ce alegeri face în viaţă. El are nevoie de iubire, nu doar când e în faşă sau când face primii paşi, ci şi după aceea. Indiferent unde merge, câţi ani are şi cu cine se însoţeşte. Indiferent ce drum alege în viaţa şi ce profesie îmbrăţişează, succesul său depinde, în mare măsură, de câtă încredere are în el. Iar asta tine, în mare parte, de câtă încredere a simţit că ai tu în el.
Unul dintre cele mai preţioase daruri pe care le poţi face copilului tău este să ai grijă de tine, de drumul tău. În loc să îi pui în cârcă dorinţele şi aspiraţiile tale, încercând să te realizezi prin el, oferă-i binecuvântarea de a trăi lângă un părinte împăcat cu el însuşi. Copilul tău nu este extensia ta, nu este un scop (de) atins numai bun de bifat în “condica” realizărilor tale, nu e un trofeu. El îşi are drumul său, iar tu ar fi bine (pentru amândoi) să te menţii pe al tău. Astfel, vei evita dezorientarea şi panica din momentul plecării lui de lângă tine. Vei evita înverşunarea, tristeţea, disperarea de a-ţi fi dat seama că nu ai avut o viaţă şi ai nevoie să-ţi construieşti una, în lipsa copilului. Căutând să fii împlinit prin tine însuti, vei fi demn şi împăcat la orice vârsta şi nu vei simţi nevoia niciodată să te agăţi de viaţa copilului tău, sufocându-l, condiţionându-l, presându-l şi aşteptând de la el să te facă fericit.Dragă părinte, iubeşte-ţi copilul, mai ales atunci când ezită, greşeşte, se împotmoleşte. Aminteşte-i că-l iubeşti oricum. Şi aminteşte-ţi să te iubeşti pe tine!
Sursa: sfatulparintilor.ro