Am primit aceasta carte la un concurs pe Instagram si inca de la primele pagini mi-am dat seama ca a venit la fix in viata mea, pentru ca Dragos se indreapta cu pasi repezi spre adolescenta si pe zi ce trece e tot mai independent si mai orientat spre prieteni, asa cum credeam ca e normal la varsta lui si benefic, dar citind cartea Cum sa ne pastram copiii aproape am inteles ca nu e chiar asa si ca trebuie sa existe un echilibru in toate, pentru ca ceea ce noi luam drept un copil foarte popular, poate fi de fapt un copil detasat emotional si care cauta validare in locuri nepotrivite.

„Secretul parentingului consta nu in ceea ce face parintele, ci mai degraba in ce este parintele in ochii copilului. Cand copiii cauta apropierea si contactul cu noi, devenim ghizi, modele, profesori, antrenori, putem oferi confort si alinare. Pentru copilul atasat de noi devenim punctul de sprijin de la care poate pleca sa exploreze lumea si unde poate gasi confort la nevoie, sursa primara de inspiratie.

Toate abilitatile de parenting din lume nu pot compensa lipsa relatiei de atasament. Dragostea pe care o oferim nu poate ajunge la copil fara cordonul ombilical psihologic creat de atasament.

Relatia de atasament a unui copil fata de parinte trebuie sa dureze cel putin atata timp cat copilul are nevoie sa fie indrumat.”

Traim intr-o societate care s-a schimbat foarte mult datorita tehnologiei si a facut oamenii si copii sa creada ca un telefon poate inlocui o conversatie fata in fata si a sters limitele pe care interactiunile din copilaria noastra le aveau. Acum copii pot fi in contact permanent oriunde ar fi: acasa sau la scoala si petrec din ce in ce mai putin timp cu adultii din viata lor.

Si atunci exemplele lor de viata si de invatare devin ceilalti copii la fel de imaturi ca si ei.

Contrastul dintre cultura traditionala cu care eram noi si parintii nostri obisnuiti, in care mai multe generatii traiau impreuna si societatea de azi unde fiecare e pentru el e izbitor, iar copii sunt plasati foarte devreme in situatii in care petrec mult timp unii in compania altora(la cresa, gradinita, scoala, afterscool, tot felul de cursuri de dupa scoala).

Multi dintre noi simt efectele distantarii emotionale atunci cand copiii sau partenerii nostri se intind spre telefoanele mobile atunci cand sunt cu noi acasa sau la o petrecere si sunt tot timpul grabiti si neatenti.

Acum nu mai este suficient sa fim impreuna in aceeasi incapere pentru ca atasamentul sa se formeze.

In aceste conditii, provocarea noastra este sa ne pastram copiii aproape. Daca reusim sa facem asta ii imunizam impotriva partii intunecate a Erei digitale si le dam sansa sa se maturizeze si sa devina stapanii tehnologiei, nu sclavii ei.

Despre Gabor Mate si studiile lui foarte interesante a vorbit si Mihai Morar in

Un studiu recent a aratat ca si cei mai saraci dintre parinti le vor cumpara copiilor telefoane, pentru ca ei sa nu fie respinsi si discriminati la scoala si in societate.

Voi cum gestionati prieteniile copilului cu alti copii si accesul la telefon, tableta, calculator, care acum sunt prezente aproape in fiecare casa?

P.S. Despre Gabor Mate si studiile lui foarte interesante a vorbit si Mihai Morar in podcastul Fain & Simplu cu Doamna Dr. Raluca Anton, care recomanda cu caldura aceasta carte despre copii si importanta legaturii dintre generatii!